Din start vreau să menţionez că ideea scrieri acestui articol, care sunt sigur că nu va fi unicul
la capitolul ,,nopţi albe”, a apărut, mă ve-ţi crede ori ba, dar va asigur că e
adevărat, tocmai în momentul cînd făceam
dragoste. Ca să fie clar accentuez dragoste şi nu sex, fiindcă în opinia mea,
doar făcînd dragoste un cuplu, o pereche el şi ea ating culmea absolutului intim,
culmea pasiunii sincere.
Umbra tăcerii
Sub umbra de tren
adoarme tăcerea,
Indiferent şi
fară milă cu sîngele de fier.
Din dor de mama
si de tata îmi pierd puterea,
Iar lacrimi nu
mai curg din cer.
În umbra tăcerii se îmbogăţesc banii,
Zdrobind inimi şi
suflete moarte.
Cu Air Haus şi
democraţie zboară anii,
Desparţindu-mă de
soră şi frate.
La poalele umbrei
tăcerea rugineşte
Sub geamuri cu
privirile stinse.
Nici moartea de
mult nu mai trăieşte,
Sub rădăcina
aşteptării sfîrşise.