GLOBALIZAREA : INFLUENŢE NEGATIVE ŞI POZITIVE ASUPRA STATELOR SLAB DEZVOLTATE (R. MOLDOVA)

Termenul de ,,Globalizare” foarte des întîlnit şi discutat în ultima vreme, este un derivat al cuvîntului glob sau global, care este utilizat la un ansamblu, care defineste o întregime, o totalitate. Expresia de ,, Globalizare” s-a născut, probabil odată cu Revolutia Industriala din Anglia 1640 sau cu Revoluţia Franceză de la 1789, cu toate că însăşi fenomenul, activitatea globalizării îşi are rădăcinile mult mai anterior de era noastră, dar mai concret începînd cu anul naşterii Lui Isus Hristos, cînd religia Creştină avea să înglobeze sub Crucea sa toate continentele lumii existente. Însă reeşind din tot ce a fost expus mai sus, la moment fenomenul globalizării este interpretat mai ştiinţific şi mai modern, sau mai bine zis mai postmodern.
Toată polemica din jurul acestui proces geopolitic se axează gradul de importanţă a menţinerii sau a lichidării lui de pe arena societăţilor de atăzi. La momentul actual umanitatea se află pe muchia unor sinteze. Practic toate societăţile moderne de astăzi se află într-un cerc spiralat al civilizaţiei industriale, a mecanicismului, materialismului şi universului-ceasornic, unde omul secului afirmă în stînga şi în dreapta: ,,Time is money”, fiind plin de prejudecăţi uitînd de cele mai elementare valori. În acest interval s-au exersat cu graţie postvalorile primei sinteze randamentale: economia a devenit postindustrială, cultura – postmodernă, societatea – postnaţională. Mai mult, s-au declanşat procese de emergenţă postcomunistă şi postcapitalistă.
Conform definiţiei renumitului chirurg român, Valeriu Popescu ,,Globalizarea înseamnă dezvoltarea unei etici a libertăţii-baza fundamentală a succesului celor bine pregătiţi”, ceea ce presupune că dezvoltarea unei societăţi nu mai depinde de un lider politic sau de monopolul unei clase. Foarte des în ultima vreme chiar şi în Republica Moldova se vehiculează ideea ,,Diversitate prin unitate”, o simplificare a explicatiei date de domnul
Valeriu Popescu, notiunii de ,,Globalizare” şi această diversitate nu e numaidecît să fie voluminoasă sau multă,
e de ajuns să fie pregătită şi eficientă la pornirea unui mecanism capabilă să producă bunuri şi valori.
Un exemplu al acestei diversităţi poate fi cosiderată personalitatea George Soros,un înflăcărat susţinător al tezei ,,societăţilor deschise” care conştient şi cu profesionalism provoacă lumea la dezvoltare şi găsirea altor soluţii decît ce cele care sunt deja, capabile să înlocuiască monopolul şi regresul, exemplu clar:(Federaţia Rusă care în istorie s-a confruntat cu multe situaţii cînd feudalismul, monarhia absolută,dictatura, au fost factorii ce amînau, întîrziau dezvoltarea, sau cel puţin luarea unei decizii corecte într-o stare de criză, astăzi însă ce vedem, Rusia duce un ,,război” informaţional intens, cu susţinerea din parte statului a proiectelor tehnico-ştiinţifice, promovează Oamenii, şi dacă cîndva oamenii destepti, intelectualii erau lichidaţi,expulzati astăzi se observă încercări de reîntoarcere a acestora de peste hotare şi încadrarea lor în progresul intern al societăţii, acţiune şi fenomen pe care de exemplu americanii o practică de mult, iar România de la începutul procesului de aderare în UE, acțiune pe care Republica Moldova încă urmează să-l practice) şi daca e să revinim la George Soros, vom vedea efortul acestei personalităţi de a da un nou curs istoriei, chiar şi în Republica Moldova, prin intermediul organizaţiei nonprofit, nonpolitic-Fundaţia Soros despre activitatea şi rolul ei în ţara noastră voi mai vorbi pe parcurs.
Fenomenul globalizării afectează tot mai mult statele lumii, inclusiv asemenea ţări tinere şi slab dezvoltate ca Republica Moldova. Una dintre manifestările acestuia este şi procesul de integrare în structurile universale şi regionale care devin tot mai atractive pentru noile democraţii prin avantajele ce le ofera.
Republica Moldova, însa, a întârziat vreme îndelungata sa formeze un mesaj coerent în sfera politicii sale externe, lasându-se atrasa în captivitatea unui conglomerat de state euro-asiatice şi îndepartându-se si mai mult de orizonturile lumii libere. Iată de ce, problema existenţei de mai departe a acestui spaţiu dintre Prut şi Nistru, precum şi a strategiei sale geopolitice este extrem de importantă. În principiu, Republica Moldova continuă să se afle la aceeaşi frontieră între doi poli de atracţie opuşi, între deschidere şi închistare, între tradiţia istorică şi modernitate, între Est şi Vest, între Comunitatea Statelor Independente şi Uniunea Europeană, între rubla si Euro, între Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord şi ... multe alte cunoscute şi necunoscute.
Aflată, deja, în contra-timp, Republica Moldova are nevoie stringentă de o redefinire a politicii sale externe, precum şi de o optare pentru un curs strategic unic şi bine-definit.
Spaţiul de unde vine Republica Moldova, reprezintă unul dintre cazurile cele mai elocvente în Europa Centrală şi de Sud-Est pentru ceea ce se numeşte confuzie identitară şi geopolitică, găzduind pe un teritoriu atât de restrâns toate framânţările tipice lumii post-comuniste. Astfel, fiind situată între cele două poluri de atracţie geopolitică din Europa contemporană, Republica Moldova stă în faţa unei dileme majore: în ce formă şi sub care formulă trebuie să-şi continue existenţa ? Fiind membră a Comunităţii Statelor Independente sau a Uniunii Europene ? Sau şi membră a Comunităţii Statelor Independente şi membră a Uniunii Europene ? Dar, poate, nici membră a Comunitaţii Statelor Independente, şi nici membră a Uniunii Europene ? Va reuşi oare Republica Moldova sa ramână şi în continuare un stat neutru pentru a nu se vedea implicată în litigiile marilor puteri, blocuri militaro-politice şi grupări financiar-economice occidentale şi răsăritene ? Întrebari la care nu se poate da un raspuns univoc, dar care deja demonstreză că Republica Moldova este implicată în procesul globalizării, întrebarea rămîne a fi, dacă ea va putea găsi mijlocul de aur în acest măr al discordiei prin care unii văd salvarea şi progresului de apoi, iar alţii îl primesc ca un ,,sfîrşit al lumii”.?
În principiu, însăşi instabilitatea politică şi situaţia economică dificilă din Republica Moldova; politica, în exclusivitate, declarativă a oficialilor de la Chişinău; sciziunea identitară din acest spaţiu; consecinţele conflictului armat din regiunea transnistreană; dependenţa excesiva de pieţele estice de desfacere şi de aprovizionare cu resurse energetice, precum şi conjunctura internatională defavorabilă, au stagnat pâna în prezent crearea climatului propice pentru ca tara sa opteze în favoarea integrării sale plenare în una din aceste doua structuri.
Astfel, la începutul celui de-al doilea deceniu de independenţă, aceasta republică ex-sovietica se vede confruntata cu o profundă criza, pe care nu reuşeşte sa o depaşească. Este vorba deopotriva de autodefinirea natională a acestui stat, precum şi de orientarea sa geostrategica: Est sau Vest, Comunitatea Statelor Independente sau Uniunea Europeană într-un moment de mutaţii importante în aceasta parte a Europei, ale cărei naţiuni în majoritatea lor, au optat pentru una din aceste doua alternative.
În principiu, e net faptul că, prezenţa Republicii Moldova în structuri de genul Comunitatea Statelor Independente este incompatibilă cu viitorul statut al acestei ţări de membru al Uniunii Europene. Astfel, ţara are nevoie să opteze, fie pentru structurile create în arealul fostei URSS, fie pentru structurile europene. Iar daca acest spaţiu va continua să ezite în faţa acestei opţiuni şi să promoveze un mesaj extern cât se poate de duplicitar, atunci riscă să devină un stat izolat, ceea ce este în defavoarea Republicii Moldova, luînd în vedere dezvoltarea actuala a economiei mondiale.
Încercînd să fac și o anliză obiectivă a domeniul juridic, un element imporatant al democrației și al separației puterilor într-un stat este cel mai mult implicat în procesul de globalizare, luînd în considerare multitudinea de organizații internaționale care atrag spre aderare foarte ușor statele mici și cele slab dezvoltate, care de obicei de cele mai multe ori sunt nevoite să fac acest lucru pentru a benificia de suportul statelor mari și bine dezvoltate, și poate, poate daca le reușește să facă o încercare de a se impune pe planul politic internațional. De ce am pus această întrebare, problemă la domeniul juridic, deoarece ca să poți adera la o organiție internațională sau ca să poți semna un tratat internațional, statelor printre care și Republica Moldova pur și simplu li se impun condiții de aducere o sistemului juridic intern în conformitate cu reglementările juridice internaționale (spre exemplu dacă vrei să devii membru NATO și să benificiezi sprijinul acestei alianțe trebuie să deții statut de neutralitate, situație și normă juridică, care în Republica Moldova este stipulată în legea supremă, aspect juridic favorabil și defavorabil în același timp. Dac ă e să vorbim nemijlocit de sistemul reglementării juridice interne a Rep. Moldova atunci în procesul globalizării el de mult s-a încadrat, chiar de la începutul creării statului indepedent 1991, care cum și-a declarat suveranitatea a și început să adere și să semneze o serie de acorduri și tratate internaționale, fapt care astăzi ne demostreză că nu mai suntem independenți din punctul de vedere al reglementărilor juridice, în fiecare cod și chiar în Constituția R.M. este stipulat articolul, care se acordă prioritate normelor juridice inrenaționale, și atunci e mai ușor să copii, plagiezi pe cineva, decît să-ți dezvolți un curs al tău. Eu nu știu vreo organizație sau tratat internaționale la care Republica Moldova nu a luat parte și nu la semnat, ceea ce demonstreză că țara noastră s-a implicat într-un proces de globalizare juridic negativ/fals. Și nenumăratele procese pierdute la CEDO, situaţie strigătoare la cer, sunt un rezultat al acestui proces din care țărișoara noastră numai are de pierdut.
Aici aş vrea să mai menţionez niște eforturi făcute de Fundaţia Soros, sau care urmează să fie făcute în domeniul juridic, eforturi care de fapt nu noi le facem ci lăsăm tot pe seama altcuiva : Crearea unui sistem comprehensiv de asistenţă juridică garantată de stat
Acest proiect va contribui la crearea şi consolidarea capacităţii noului sistem de asistenţă juridică garantată de stat să acorde servicii şi consiliere juridică calificată beneficiarilor eligibili. El este conceput pe fundalul experienţei acumulate de proiectul precedent “Accesul la Justiţie în Moldova: reprezentarea categoriilor de persoane defavorizate” implementat de programul de drept al FSM în perioada 2004-2007, astfel asigurând continuarea şi finalizarea cu succes a reformei iniţiate de Ministerul Justiţiei pentru reformarea asistenţei juridice. Noua Lege pentru asistenţa Juridică Garantată de Stat, aprobată de către Parlament la 26 iulie 2007 este pasul esenţial spre înlocuirea sistemului absolut ineficient de asistenţă din oficiu.
Astfel, pentru consolidarea noului sistem de asistenţă juridică, proiectul îşi propune să atingă câteva obiective:
• Să fortifice capacitatea Guvernului de planificare şi de administrare a asistenţei juridice;
• Să asigure accesul la avocat pentru toate persoanele lipsite de libertate inclusiv a celor aflaţi în arest administrativ;
• Să îmbunătăţească substanţial calitatea serviciilor de asistenţă juridică în anumite zone ale ţării;
• Să iniţieze procesul de creare şi consolidare a serviciilor juridice primare prin parajurişti.
Eficientizarea Justiţiei Penale. Promovarea indicatorilor de succes şi performanţe fundamentate pe principiul respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Experienţa proiectelor anterioare în domeniul justiţiei penale cum ar fi identificarea aresturilor nemotivate, elaborarea actelor procesuale standardizate ş.a. indica lipsa oricăror politici în justiţia penală, a strategiilor comprehensive dar mai ales a înseşi noţiunii de succes şi eficienţă în justiţia penală. Din acest motiv Programul va purcede mai întâii de toate la evaluarea necesităţilor sistemului de justiţie penală în ceea ce priveşte măsurarea succesului şi evaluarea corectă prin prisma Drepturilor Omului.
În faza următoare, raportul de evaluarea va sta la baza elaborării strategiei naţionale pe justiţie penală a planului de acţiuni pentru elaborarea modificărilor legislative necesare şi a proiectelor pe următoarele componente:
1. Descifrarea şi interpretarea corectă a noţiunii de criminalitate şi aplicabilitatea standardelor regionale şi internaţionale
2. Metodologia standard pentru justificarea privării de libertate la oricare faza a procesului penal
3. Supravegherea judecătorească şi responsabilitatea ulterioară privării de libertate
4. Încadrarea corectă a învinuirii
5. Justificarea detenţiei preventive şi a duratei acesteia
6. Judecarea cauzei penale
7. Admiterea probelor
8. Tratamentul victimei –(după evenimetele din aprilie 2009 se cere o revenire a încrederii populaţiei în organle de drept, acţiune dificilă care necesită o perfectare a cadrelor instituţiilor MAI, PROCURATURA GENERALĂ, este nevoie de o descentralizare a sistemelor şi combaterea şi prevenirea corupţiei şi crimelor din interiorul acestora, şi în acelaşi timp să fie asigurată o transparenţă a activităţii-poate chiar şi la nivel internaţional, cu cît activitatea organelor de drept va fi mai transparentă cu va fi mai mic riscul apariţiei unor conflicte şi neîţelegeri
Acestea ar fi cîteva aspect la care este nevoie de muncit, în societățile de astăzi procesul de globalizare nu recunoaște lenvia și stagnarea, dacă o să așteptăm să ne facă cineva atunci un element ce caracterizează procesul înglobării ne va domina și vom perde nu numai din indetificarea personală, dar și din indentificarea națională. Nu în zadar scopul globalizarii este manifestarea, individualizarea și indentificarea aspect care oferă șansa suprviețuirii ori dimpotrivă nu ești capabil să te adaptezi riști să dispari (ex: cazul Yugoslaviei care la timp nu a știut să adopte o acțiune adecvată sau la urma urmei poate fi și exemplul U.R.S.S). Totodată suntem martorii unei epoci cu prezența celor mai multe state pe harta politică a lumii, dar și cu riscul cel mai înalt cînd unele state pot dispăarea și forma altele noi!
Şi încă ceva referitor la statul nostru Republica Moldova, riscăm să rămînem la nivelul care sîntem încă mult timp, şi nici creditele de miliaoane şi miliarde nu ne vor scoate din starile de criză ( ex:cazul Braziliei sau cazul România), sîntem în situaţia cînd doar oamenii conştienţi (nu cei care încep ziua de lucru la orele 9 şi termin la 14) cu o minte lucidă vor întreprinde acţiuni concrete şi sigure deoarece globalizarea presupune responsabilitate şi angajament din iniţiativă proprie,fără directive de sus,cere calificare şi motivaţie spre calea adevărată a succesului, în cazul Republicii Moldova avem nevoie ca măcar jumătate de populaţie să devină peste noapte personalităţi cu gîdire de ,,supraom” cum se vehiculează acum în sistemul globalizator. Globalizarea este un proces inevitabil ireversibil, doar conformarea şi intrarea în ,,jocul” acestui proces ne putem asigura un viitor, cu atît mai mult această şansă ne oferă situaţia şi chiar dacă nu putem fi militar dezvoltat, sau politic, atuci hai să facem legi corecte, cultură şi artă de calitate sau sport de performanţă. Nu întrecerile la care amăgeşte mai mut şi s-a îmbogăţit, şi nu întrecerile care mai multe grade şi titluri ştiinţifice a acumulat aduc fericire şi prosperare, ci faptul că deţii libertate individuală, idei ccreative şi cointeresarea participanţilor într-o concureţă constructivă .
Și într-un final ne ramîne să decidem: ne dezvoltăm și supraviețuim sau . . . ?